Tag Archives: Chile

Din Noua Zeelanda spre Chile, cu masina timpului…

Cu valiza facuta din timp, ca un calator ‚profesionist’, folosesc momentele de dinaintea plecarii spre aeroport pentru a scrie ultimele vesti despre calatoria mea in jurul lumii. In ziua concursului am mai avut parte de un cutremur de vreo 5 grade, pe la 11 seara; din fericire, dormeam adanc – asa ca am ‘ratat’ aceasta experienta… Cele 5 grade pe scara Richter nu suna prea impresionant, dar aici cutremurele au loc, de regula, la suprafata (10-15 km), asa ca zgaltaielile se simt mult mai puternic :).

Urmeaza o calatorie ”SF” – ma imbarc in masina timpului: plec azi (luni, 27 februarie) la 13.30 din Christchurch, apoi din Auckland la 16.30, urmeaza un zbor de aproape 12 ore pana la Santiago de Chile, unde ajung luni, 27 februarie, la ora… 11.30(dimineata!. Asadar, ma intorc cu 2 ore in trecut…

Reintalnirea cu Chile va dura doar o zi, timp suficient (sper!) pentru a ma reface dupa zborul transoceanic. Sper sa nu mai am in aeroportul din Santiago problemele avute in drumul spre Antarctica si sa prind o vreme buna pentru a vedea ceea ce am ratat la vizita precedenta

Dupa scurta oprire in Chile, urmeaza zborul spre Brazilia, pe ruta Santiago de Chile – Buenos Aires – Rio de Janeiro. Asadar, plec azi din tara lui Haka (accent pe prima silaba) catre cea a lui Kaka (accent pe a doua…). Nu va las cu cel din urma :), ci cu varianta subtitrata a faimosului (si motivantului) ritual maori al echipei de rugby neozeelandeze. Enjoy!

Nu sunt singurul roman care a avut probleme in Chile…

La un an dupa experienta mea de ‘infractor’ retinut pe aeroportul din Santiago de Chile, iata ca si alpinistul Coco Galescu a avut probleme, ramanand fara o parte din alimentele necesare pentru expeditia sa din Antarctica (citeste AICI). Aviz celor care calatoresc in / spre / dinspre Chile… 🙂

Poate 13 este cu noroc…

Astazi ar fi trebuit sa fim deja in Antarctica si sa alergam maratonul. In loc de asta, a fost clasica asteptare si vestea ca vom mai sta inca o zi in Punta Arenas 🙂

Va povesteam ieri de vantul care ma lua pe sus in timpul antrenamentului. Ei bine, am aflat din ziarul de azi („El Pinguino” :)) ca viteza lui a ajuns pana la 120 kilometri pe ora! Alergasem pana acum in conditii extreme – ger, canicula, ploaie etc. dar niciodata pe o asemenea vijelie (maximul fusese la maratonul de la Polul Nord – 50 km/h). Pot confirma ca windstopper-ul de la Mammut rezista super bine, merita toti banii :))

Ce s-a mai intamplat azi, in afara de antrenament, masa, piscina, sauna?

Am fost destul de casnic, mi-am mai spalat din rufe (cine stie cat mai stam pe aici…), m-am barbierit (ca sa ma recunoasca fi-miu in poze :)) si mi-am mai facut ceva cumparaturi, in special apa (multe bidoane de 5 litri!!).

De asemenea, am aflat cum va fi traseul pe care se va alerga maratonul & cursa de 100 km. Un circuit de 25 km (de 4 ori pentru participantii la 100 km) + 1 bucata de 17km si 195m (pentru maratonisti). Multe urcusuri (preferatele mele!) si coborasuri pe un ghetar (verificat de crevase :)) din apropierea bazei antarctice in care vom sta.

Mai multe vesti maine, desi sper ca 13 decembrie sa fie o zi cu noroc si sa decolam – in sfarsit! – spre Antarctica!! 🙂

Andrei optimistul

PS – daca nu mai dau niciun semn…aflati vesti despre mine AICI.

PS’ – daca mai stau mult in Punta Arenas, o sa ajung ca Tom Hanks in Cast Away (care vorbea cu o minge de volei) si o sa socializez cu pinguinul pe care l-am cumparat (de fapt nu eu, ci Mosul :)) pentru fiul meu…

Adio, dar mai raman pe aici…

La fiecare 3-4 ore suntem convocati in holul hotelului (vezi filmul), echipati si gata de plecare in Antarctica, pentru a primi vestea cea mare, care din pacate nu se intampla 😦

Totusi, privesc jumatea plina a paharului: am mai mult timp de refacere dupa mararatonul din Chile 🙂

Organizatorii maratonului din Antarctica sunt niste meseriasi si au postat / posteaza pe site-ul lor:

ultimele noutati (probabil ca aici veti gasi si rezultatele maratonului…cand se va intampla)

vremea in Antarctica la Union Glacier, locatia maratonului (inclusiv poze transmise de la baza de acolo)

profilul concurentilor. Cititi si va cruciti!! Sunt mandru ca alerg alaturi de ei… 🙂

poze facute de fotograful oficial al competitiei, Mike King.

Ce mai e nou? Am primit numerele de concurs – eu voi purta numarul 28. Cand ma uit la poza cu mine stand langa brad, iar pe numarul de concurs scrie 28 si dedesubt ‘decembrie’…ma trec fiori.

Sper totusi sa ajung acasa cu mult inainte de 28 🙂

Astazi a fost un vant necrutator, de abia ma puteam tine pe picioare. Daca va fi asa si in Antarctica…sper ca macar sa sufle din spate :))

Aceleasi drumuri la supermarket pentru apa, fructe si diverse. Balaceala din piscina hotelului si transpiratul in sauna (azi am stat la povesti, la 80 de grade, cu jurnalistii brazilieni de la TV Globo – prezenti pentru a face un documentar despre competitia din Antarctica – cu care am rememorat telenovela tineretii noastre, Escrava Isaura :)). Blogul, alergatul, mersul la masa, dormitul, asteptarea vremii bune din Antarctica. Cam asta imi ocupa timpul aici…

Sper sa plecam maine. Daca nu…, va scriu 🙂

Ma prinde Craciunul in Punta Arenas?

Este clar ca eu si Punta Arenas avem mari sanse de a ne cunoaste mai bine si de a deveni prieteni :).

A mai trecut inca o zi si vremea din Antarctica nu ne lasa sa decolam (ni s-a spus ca nu este vizibilitate buna la destinatie).

Usor-usor, mi se lungesc urechile (si barba :)) de la atata asteptare…

Punta Arenas devine tot mai mica, pe masura ce o cunosc tot mai bine. In jurul hotelului sunt cateva scoli si elevii sarbatoresc fericiti terminarea anului scolar (si venirea ‘verii’) printr-o baie in ocean (desi atat apa cat si aerul au o temperatura de doar cateva grade :)).

Pentru ca nu stiu cat timp mai stau in Punta Arenas si exista riscul sa intru in faliment :), am decis sa renunt la statul in camera single si l-am convins pe amicul meu taiwanez Tommy Chen (pe care l-am cunoscut in aprilie, la Polul Nord) ca e mai avantajos (adica mai ieftin) sa impartim o camera dubla…

Dintr-o discutie in alta (am invatat deja cateva expresii haioase in chineza / taiwaneza :)), am aflat ca si el a tinut un discurs anul asta la TEDx Taipei. Ce coincidenta!! :).  Din pacate, discursul nu este tradus, dar va puteti uita la el de amuzament… Oricum, mi-a garantat ca pana la sfarsitul anului viitor speech-ul va avea traducere :)). Din cate am inteles, discursul lui a fost despre…cum sa iti realizezi visele pe care le aveai in copilarie. Hmm, parca am mai auzit asta undeva 🙂

Ieri dimineata i-am povestit lui Tommy despre excursia mea la pinguini si l-am convins sa se duca, dar cred ca acum ma uraste :), pentru ca a stat doar in vapor (aproape 6 ore), nu s-a putut debarca pe Isla Magdalena din cauza valurilor uriase si toti turistii (inclusiv el) si-au intors stomacul pe dos aproape tot drumul. Asadar, si cu banii luati, si fara sa vada pinguini, si cu rau de mare…aproape ca l-am sabotat! Vedeti reactia lui in filmuletul din stanga… :))

Am facut o vizita la Mall-ul din Punta Arenas, am facut un fine tunning la echipamentul meu de alergat (sunt in al 9-lea cer, am gasit husa termoizolanta pentru furtunul de apa de la Deuter camelback-ul meu, deci il voi putea folosi si in Antarctica, Sahara, Everest etc.!!).

Tot la Mall m-am intalnit cu Mos Craciun (oare ce o cauta prin emisfera sudica??…). Sper ca urmatoarea data cand ma intalnesc cu el sa fie in Romania, cand va veni la fiul meu, Alex 🙂

In rest, am mai facut un antrenament usor, de refacere (15 minute spinning, 30 de minute alergare, 30 minute de inot) si jumatate de ora de sauna (in 3 reprize, combinate cu dusuri reci, de ‘calire’ :)). 

Ma simt excelent, nu am nicio problema musculara si de abia astept sa alerg maratonul din Antarctica! 

PS – se pare ca peste 2 ore plecam. Tineti-mi pumnii!!

PS’ – in Antarctica se organizeaza si un ultramaraton de 100 km. Mi-ar placea sa il alerg si pe asta intr-o zi…