Category Archives: Frig extrem

14 recomandari pentru alergarea la temperaturi scazute.

Saptamana-de-lucru-de-4-ore-Timothy-FerrissInainte de a intra in subiectul acestui post (primul din 2014), sa va povestesc despre o lectie pe care am invatat-o anul trecut din cartea „Saptamana de lucru de 4 ore„, a lui Tim Ferriss, respectiv outsourcing-ul. Pentru anul in curs (si pentru anii care vor urma) mi-am propus sa devin un atlet (amator) mai bun, iar asta presupune – in afara schimbului de experienta pe care il facem constant prin intermediul blogului / social media – sa ma informez, internetul fiind o sursa foarte buna de articole care sa ne ajute sa crestem. Si, pentru ca imi doresc sa impartasesc cu voi ceea ce aflu de pe paginile pe care le accesez periodic, am decis sa apelez la sprijinul unui traducator (multumesc, Teodora!). Astfel, toata lumea are de castigat, dupa caz: timp, informatii, bani etc. Asadar, chiar daca voi calatori mai putin in 2014 si 2015, va asigur ca blogul va ramane la fel de interesant – poate chiar cu un plus de utilitate… :). Tot la capitolul outsourcing intra si site-ul Elance, pe care il folosesc din ce in ce mai des, plus… multe altele. Dar despre acest subiect vom discuta, mai detaliat, cu alta ocazie…

womanrunningonsnowSa revenim la subiectul acestui post. Sunt un mare fan al alergarii la temperaturi joase. Asta nu inseamna ca m-as intoarce maine la Polul Nord, in Antarctica sau in Himalaya pentru a alerga un maraton, dar prefer sa alerg in intervalul -10 – +10 grade decat la +25, +35, +45 etc. (din acest punct de vedere, pot spune ca sunt exact opusul lui Paul Dicu :)). Asa ca zilele acestea ma simt in largul meu, bucurandu-ma de diminetile reci de la munte, unde imi petrec mini-vacanta de iarna. Articolul gasit pe Running About ofera 14 recomandari foarte bune, care sa ne ajute sa iesim din casa indiferent de vreme si sa ne bucuram de fiecare alergare. Sunt sigur ca multi dintre voi stiti deja ce presupune o alergare in conditii de iarna, dar nu strica sa mai aruncam din cand in cand o privire la astfel de check list-uri…

Temperaturi scazute si ore de lumina mai putine nu inseamna ca rutina ta de alergat trebuie sa intre in hibernare pentru iarna. Alergatul pe vreme rece te poate ajuta sa scapi de melancolia de iarna, sa iti creasca nivelul de energie si garanteaza ca vei fi intr-o forma buna cand incepe sezonul de costume de baie. Mai jos vei gasi o serie de sfaturi pentru alergatul in temperaturi scazute.

1. Imbraca-te in straturi de haine subtiri, care tin departe umezeala. Incepe cu un strat subtire de material sintetic cum ar fi polipropilena, care tine transpiratia departe de corpul tau. Nu purta bumbac pentru ca retine umiditatea si te va tine ud. Un strat exterior, respirabil de nailon sau Gore-Tex te va proteja impotriva vantului si precipitatiilor si va elimina caldura sau umezeala pentru a preveni supraincalzirea sau racirea. Daca este foarte frig, iti va mai trebui un strat de mijloc, cum ar fi un polar fleece.

2. Protejeaza-ti mainile si picioarele. Aproape 30% din caldura corporala se elimina prin maini si picioare. In zile cu temperaturi mai blande, poarta manusi de alergat care elimina umezeala. Manusile cu deget sunt o optiune mai buna in zilele mai friguroase pentru ca degetele tale vor imparti caldura corporala. Poti de asemenea sa porti in manusi incalzitoare-instant (pungulite cu gel care se incalzesc rapid). Adauga sosete de alergat sub cele mai groase, dar asigura-te ca ai destul spatiu in incaltaminte pentru a putea acomoda aceste sosete mai groase.

3. Fii atent la temperatura si vant. Daca vantul este puternic, va penetra hainele si va inlatura stratul izolant de aer cald din jurul tau. Miscarile tale vor crea de asemenea vant rece deoarece sporesc miscarea aerului pe langa corp. Daca temperatura aerului scade sub 0 sau temperatura vantului/perceputa sub -20, atunci foloseste banda de alergat.

4. Evita sa te imbraci prea gros/prea mult. O sa incepi sa te incalzesti de indata ce vei incepe sa te misti, asa ca ar trebui sa-ti fie un pic frig cand incepi sa alergi. Daca esti incalzit si confortabil cand incepi, o sa transpiri foarte repede in cursa. Regula de aur: imbraca-te ca si cum afara sunt cu 20 de grade mai mult decat temperatura reala.

5. Nu uita sa iti acoperi capul. Aproape 40% din caldura corporala se elimina prin cap. Daca porti caciula vei preveni pierderea caldurii si sistemul tau circulator va avea mai multa caldura de distribuit in restul corpului. Cand este foarte frig, poarta o masca pentru fata sau o esarfa la gura pentru a incalzi aerul pe care il respiri si pentru a-ti proteja fata. [nota mea: ajuta sa avem la noi 1-2 buff-uri de schimb; in contact cu aerul cald degajat de respiratie, buff-ul / masca se va umezi, apoi va ingheta].

6. Ai grija la degeraturi. In zilele foarte reci, urmareste-ti degetele de la maini si picioare, urechile si nasul. Le poti simti amortite la inceput, dar ar trebui sa se incalzeasca in cateva minute dupa incepi sa alergi. Daca observi o bucata de piele rece, dura si palida, e posibil sa fie degerata. Adaposteste-te imediat si incalzeste incet aria afectata. Daca zona respectiva continua sa ramana amortita, cauta ajutor de urgenta.

7. Sfatuieste-te cu un medic. Aerul rece poate provoca unor persoane dureri in piept sau crize de astm. Inainte de a te confrunta cu fortele naturii, vorbeste cu doctorul tau daca ai afectiuni sau griji legate de antrenarea afara.

8. Aleargarea impotriva vantului. Daca alergi impotriva vantului, va fi in spatele tau la finalul antrenamentului, cand esti transpirat (si ti se poate face frig). Asa ca alege sa alergi, la inceputul antrenamentului, cu vant ‘din spate’.

9. Hidrateaza-te. Chiar si cu vremea rece, tot te vei incalzi si vei pierde fluide prin transpiratie. Aerul rece are de asemenea efect de uscare, care poate creste riscul deshidratarii. Asigura-te ca bei apa sau o batura energizanta, inainte, in timpul si dupa antrenament [la final merge si un ceai cald :)]. Majoritatea surselor de apa publice (cismelele etc.) sunt oprite iarna, asa ca ar trebui sa ai cu tine o sticla cu apa (de tinut in mana sau la brau). [nota mea: este de preferat un bidon izolat termic sau un rucsacel de alergare la care furtunul de hidratare este izolat termic].

10. Nu sta in haine ude. Daca te uzi de la ploaie, zapada sau transpiratie in timpul antrenamentelor la temperaturi scazute, ai risc crescut pentru hiportemie, o scadere in temperatura corpului. Daca esti ud, schimba-te de haine si cauta adapost la caldura cat mai repede posibil. Daca suspectezi hipotermie (caracterizata de frisoane, pierderea echilibrului/coordonarii, tulburari de vorbire, oboseala), cauta tratament de urgenta.

11. Poarta ochelari de soare. Lumina reflectata de la zapada poate cauza o degradare a ochilor sau chiar orbire, asa ca poarta ochelari de soare (lentilele polarizate sunt cele mai bune) pentru a evita aceasta problema.

12. Fii vizibil. E mai bine sa eviti sa alergi pe intuneric, dar daca trebuie sa alergi pe timpul noptii sau dis-de-dimineata, poarta echipament reflectorizant. Poarta culori puternice daca alergi in zapada.

13. Ia-o usurel cand e frig. Esti supus unui risc mai mare sa faci o intindire cand alergi pe frig, asa ca incalzeste-te incet si alearga usor in zilele foarte reci [nota mea: ajuta foarte mult sa facem incalzirea in casa, cu fereastra deschisa sau in scara blocului]. Pastreaza antrenamentele mai dure pentru zile mai blande sau fa-le inauntru, pe banda de alergat.

14. Aminteste-ti de protectia solara. Arsurile sunt posibile si iarna pentru ca zapada reflecta razele soarelui. Protejeaza-ti buzele cu balsam de buze impotriva arsurilor si pentru a nu crapa.

Acestea au fost cele 14 recomandari, pe care le-as completa cu un indemn: nu lasati iarna sa va intrerupa bunul obicei de a alerga (si) in aer liber. Echipati-va corect si veti avea parte de momente foarte placute. Si nu va temeti: pana la urma, ati auzit de alergatori care sa lesine de frig? 🙂

Women jogging through snowy forest.

10 motive pentru a alerga iarna.

Aseara a avut loc „premiera” podcast-ului nostru si, personal, sunt foarte bucuros pentru ca: a) am fost punctuali si ne-am incadrat in timpul preconizat (1 ora); b) am fost destul de coerenti (avand in vedere ca discutam pentru prima data in acest format); c) am avut spectatori (Gabi numarase la un moment dat 33 :)), deci nu am vorbit „in gol”; d) spectatorii au postat comentarii dragute; e) matarialele prezentate au fost (speram!) destul de folositoare. La finalul acestui post puteti vedea / asculta intreaga „emisiune”. Vom reveni peste doua saptamani cu podacast-ul #2; inca nu am ales tematica acestuia, asa ca asteptam propuneri (despre ce ati vrea sa discutam data viitoare?).

Si pentru ca pe parcursul primului nostru podcast am vorbit in special despre alergatul pe timp de iarna, va prezint cu drag cateva motive pentru a va continua antrenamentele si pe parcursul iernii, preferabil afara

1. In primul rand, pentru ca – paradoxal, nu? – temperatura din perioada iernii este optima pentru alergat. Cu cat este mai frig, cu atat organismul este supus unui nivel mai scazut de stres in timpul efortului. Specialistii (intr-un studiu facut de U.S. Army Research Institute of Environmental Medicine) spun ca temperatura optima pentru alergat este de 5 grade C (sau 41 F).

2. Alergatul iarna ne ajuta sa ‘pacalim’ metabolismul (sa nu mai stocam grasimi) si sa ne mentinem greutatea.

3. Alergatul ne mentine sangele subtire si ne fereste de imbolnaviri. Astfel, imunitatea noastra este mult mai buna decat in cazul in care am ‘hiberna’.

4. Ne sporim gradul de confort si rezistenta la frig (ne ‘calim’).

5. Primavara ne va gasi in plina forma, fara a fi necesar un efort suplimentar pentru a reveni la conditia fizica necesara pentru participarea la diverse concursuri in prima parte a anului urmator.

6. Alergatul pe zapada este mai prietenos pentru articulatii decat alergatul pe asfalt.

7. Orice actiune este mai buna decat nicio actiune (ce imi place vorba asta!). Chiar si 20-30 de minute alergate zilnic pe parcursul iernii fac minuni pentru organism! Indiferent ca alergati pe banda, la sala, sau afara, organismul vostru va aprecia efortul…

8. Alergarea la temperaturi scazute nu necesita un echipament costisitor. Va puteti descurca foarte bine cu ceea ce aveti prin casa. As insista pentru o investitie intr-o bluza de corp termo (gasiti la magazinele cu articole pentru mersul pe munte sau de sport / alergare, inclusiv la raionul cu imbracaminte pentru schiori), care sa tina transpiratia departe de corp.

9. Respectand cateva reguli de baza – incalzire adecvata, evitarea sub- sau supra-echiparii, atentie la respiratie (este recomandabil sa respiram adanc si pe nas…), hidratare corecta etc. – si ‘inarmandu-ne’ cu muzica buna, alergatul iarna este foarte placut!

10. (cel mai important) Lucrurile pe care le facem constant devin parte din noi. Alergand zilnic, indiferent de vreme, ne asiguram ca am capatat un obicei sanatos (si util :)) care ne va insoti intreaga viata.”

Va doresc o iarna activa!!

Primele filmari de la maratonul Polului Nord 2010!

Toti maratonistii de la Polul Nord au ajuns la casele lor si au inceput sa isi descarce pozele si filmele. Am primit deja doua montaje video de la Joep Rozendal – olandezul care a castigat cursa si Yen-Po Chen, taiwanezul de pe locul 3. Sunt sigur ca vor mai urma si altele…

Va invit cu drag sa le urmariti!

PS – faceti abstractie de limba in care sunt vorbite 🙂

Portrete de alergatori extremi.

Aventura Polului Nord s-a terminat, sunt acasa de o saptamana si, bineinteles, am revenit la birou pentru a imi primi laude si felicitari de la colegi :).

In continuare, nu imi vine sa cred ca am fost la Pol, dar incerc sa trec peste asta si sa judec ‘la rece’ tot ceea ce s-a intamplat si am trait acolo.

Atunci cand petreci cateva zile alaturi de 25 de alergatori pasionati si, in plus, esti blocat din cauza vremii intr-un cort la Polul Nord, este imposibil sa nu afli povestea fiecaruia dintre ei. Astazi, voi povesti lucrurile care m-au impresionat din viata unor ‘tovarasi de suferinte’, maratonisti alaturi de care am alergat la Polul Nord.

O sa incep cu afro-americanul Delbert Baker, primul om de culoare care a participat la aceasta competitie. De 14 ani este presedintele universitatii Oakwood, Alabama (vizitata de curand de presedintele Obama). Si-a inceput ‘cariera’ ca descarcator de marfa intr-un supermarket. S-a orientat catre biserica, ajungand chiar predicator. Ulterior, a realizat importanta educatiei in viata comunitatii americanilor de culoare si s-a orientat catre universitate, unde a parcurs toate etapele ierarhice, de 14 ani fiind presedinte al Oakwood, institutie infiintata in urma cu mai bine de 100 de ani.

Anul trecut, si-a respectat promisiunea de a se arunca imbracat in piscina universitatii, daca aceasta va depasi cifra de 1.800 de studenti. La ‘ceremonie’ a asistat intreg campusul. Presa locala i-a acordat nota 6.5 pentru calitatea sariturii…

Ca maratonist, a alergat in 50 de competitii, a intrat in Grand Slam Club si mai are cateva maratoane pana la intrarea in 50 states (cate un maraton in fiecare stat american). Il puteti vedea aici facand apel la solidaritate pentru poporul haitian.

Ca sa raman pe continentul nord-american, o sa va povestesc despre canadianul Terry Harker. La 3 ani s-a apucat de hochei (la inceput pe role, apoi – la 5 ani – pe gheata). La 18 ani juca deja in NHL pentru Vancouver Canucks, dar cariera sa a luat sfarsit rapid din cauza alcoolului. Mi-a povestit cum l-a schimbat succesul, cum ajunsese sa bea 20-25 de beri pe zi si sa nu mai dea randament in meciurile din NHL. A ajuns la dezalcoolizare si de 17 ani nu a mai baut nimic. Mai mult, este membru marcant (si tutore) in Asociatia Alcoolicilor Anonimi.

De vreo 10 ani, traieste in Mexic si se ocupa cu ‘mici afaceri’. In ultimii 6 ani a terminat 6 maratoane, 2 half-Iron Man si un Iron-Man.

Venind pe continentul european, m-a impresionat povestea britanicului Jamie Cuthberson. Capitan in armata regala a Marii Britanii, el a orbit in urma unei explozii (produse in timpul unui antrenament). Si-a acceptat conditia, dar nu a lasat-o sa ii estompeze simtul umorului si placerea de a alerga, concurand in unele dintre cele mai grele competitii de pe glob, inclusiv Campionatul European pentru Nevazatori, dar si maratonul din Glasgow, Triatlonul de la Londra, Marathon des Sables, Trans 333 si cursa de 150-mile din desertul Gobi.  Mai mult, in ultimii 2 ani Jamie si-a luat masteratul in information technology si se ocupa de voluntariat.

La maraton, a alergat insotit de multiplul participant la Iron Man Alex Pavanello, de la un institut care ofera suport oamenilor cu dizabilitati. Daca va intrebati…cum? Jamie si Alex se tineau de o sfoara de 20-30 cm. Jamie o purta in mana dreapta, iar Alex in cea stanga. Si alergau cot la cot. La propriu.

Tot din UK este si Rick Vercoe, un ultra-maratonist pasionat de alergari dar si de calatorii (peste 70 de tari vizitate) si scuba diving, avand la activ 6 carti despre acest domeniu si o mare experienta ca instructor, cu peste 1400 de scufundari in peste 30 de tari.

A participat la multiple ultra-maratoane si maratoane (Groenlanda, Londra – de 3 ori etc.) dar si curse mai scurte (inclusiv cross-uri de 5 km).

La maratonul Polului Nord a alergat in scop caritabil – strangerea de fonduri pentru The Elizabeth Foundation (www.elizabeth-foundation.org). In acelasi scop, va alerga 5 maratoane pe parcursul lunii mai 2010.

Bucuria terminarii maratonului de la Polul Nord (si nu oricum, ci pe locul secund) l-a determinat sa fluture pe afara la -30 C steagul Marii Britanii. Dezbracat complet! Poze disponibile la cerere… 🙂

In prezent, Rick este director al Listening Company (www.listening.co.uk).

Desi fiecare participant are o istorie demna de povestit, o sa inchei acest articol cu cateva cuvinte despre britanicul Michael Langton si cehoaica Ivana Pirlova.

Michael Langton, britanicul cu cetatenie dubla (are si pasaport de Noua Zeelanda), tocmai a castigat 500.000 de dolari in urma unui proces cu statul american. In urma cu 3 ani, cand lucra ca mecanic la baza americana Amundsen / Scott (Antarctica), o explozie a unui cazan cu cherosen i-a afectat mana dreapta, revenindu-si abia dupa multiple operatii si tratamente, care au durat aproape 2 ani.

Mi-a povestit despre cum era viata la statia din Antarctica: „in prima zi erai extaziat, faceai 300 de poze cu tine stand la Polul Sud. A doua zi faceai 200, iar a treia 100. Din a 4-a zi incepeau problemele, te deprimai. Afara era intuneric tot timpul, iar temperatura nu crestea peste -50, -60 de grade C, iar cand aruncai cafeaua fierbinte, aceasta ingheta pana la contactul cu solul. Desi aveam multe facilitati, inclusiv teren de baschet de marime naturala (!), nu exista zi fara sa existe conflicte violente intre angajatii din baza, majoritatea fosti puscasi marini americani…”.

Maratonul de la Polul Nord l-a ajutat sa isi indeplineasca un vis – acela de a ajunge la ambii poli.

Are 14 maratoane finalizate pana acum si isi doreste sa atinga cifra 100. In plus, are in plan ascensiunea Everestului. Planuri foarte realiste, cel putin din punct de vedere al fondurilor disponibile…:)

Ivana Pirlova este un alt exemplu de ambitie si perseverenta. In urma cu cativa ani cantarea cu 25 de kg mai mult si se ascundea in spatele biroului unei firme de consultanta in domeniul taxelor. Intr-o zi, a decis sa isi pastreze slujba dar sa renunte la kilogramele in plus si s-a apucat de alergat. Rezultatul: 69 de maratoane si ultra-maratoane (inclusiv cursa de 100 km din Sahara, cea de 100 de mile din Namibia, Transalpine Run si cei 243 km ai Marathon des Sables) si o silueta de invidiat, in ciuda celor 46 de ani si responsabilitatilor unei mame cu 2 copii.

Pentru Marathon des Sables s-a antrenat alergand cate 40 de km / zi timp de 10 zile (!), iar la maratonul de la Praga este invitata frecvent ca Pacemaker pentru a garanta alergatorilor care o insotesc un timp de fix 4 ore.

Povestiri la fel de interesante au si taiwanezul Yen-Po „Tommy” Chen, care alearga pentru a isi intretine familia, olandezul Joep Rozendal, care si-a vazut moartea cu ochii de multe ori pe parcursul carierei sale de soldat, batranul britanic de la BBC Paddy Clark care si-a redescoperit placerea de a alerga un maraton dupa 20 de ani de inactivitate s.a.m.d., dar ma opresc aici cu istoria participarii mele la maratonul Polului Nord…

Va prezint 2 exploratori legendari.

Sa il vad pe Zidane la ‘cuca macaii’ a fost surprinzator pentru mine, dar m-au marcat mai mult intalnirile cu 2 exploratori legendari: rusul Victor Boyarski si norvegianul Rune Gjeldnes. Desi pararea lor despre oamenii care alearga la maratonul de la Polul Nord este ca „sunt nebuni” :), bucuria de a ii fi cunoscut personal ma face sa va povestesc cu placere cate ceva despre ei…

Intalnirea cu Victor Boyarski era previzibila si inevitabila, el conducand in prezent baza polara Camp Barneo. Director al muzeului Arctic si Antarctic din Rusia, Victor este considerat unul dintre cei mai buni exploratori polari. Si-a inceput cariera ca om de stiinta la Institutul de Cercetari Arctice si Antarctice (1973-1987), apoi a fost membru a numeroase expeditii polare. A traversat Groenlanda de la sud la nord cu sanie trasa de caini (1988) –  ca antrenament pentru expeditia internationala de 7 luni Trans-Antarctica, care ramane in istorie ca fiind singura si cea mai lunga (6500 km) traversare a Antarcticii cu sanii trase de caini. Recordul nu va mai putea fi egalat sau doborat, deoarece – din motive ecologice – cainii nu mai sunt ‘admisi’ in Antarctica. In 1995, el a fost membru al expeditiei Trans-Arctic, traversand oceanul Arctic din Siberia pana in Canada.  Din 1997 pana in prezent, a fost ghid pentru 18 (!!) expeditii cu schiurile pana la Polul Nord georgrafic.  Intr-una dintre aceste expeditii (2001) a cunoscut-o si pe Uca Marinescu, pe care si-o aminteste foarte bine (de altfel, cand i-am spus ca sunt din Romania, nu m-a intrebat de Ceausescu sau de aurolaci, ci a vrut sa stie ce mai face Uca… :)).

Evident, prima intrebare la care l-am rugat sa imi raspunda a fost daca vestita ‘incalzire globala’ este intr-adevar un pericol sau este un simplu subiect mediatic. Raspunsul si argumentele au fost surprinzatoare, dar nu le fac publice deocamdata – le pastrez pentru eventuale conferinte :).

Pe Rune Gjeldnes il poti vedea oriunde pe aceasta planeta: cu schiurile la Polul Sud, cu echipamentul de alpinist pe munti precum Aconcagua, pe jos prin jungla amazoniana, intr-o canoe prin Madagascar sau cu o cafea in mana la… Camp Barneo, Polul Nord. El este singurul om din lume care a traversat pe schiuri Antarctica, oceanul Arctic si Groenlanda fara suport logistic pe parcursul acestor curse (adica si-a luat la el tot ce a avut nevoie si nu a fost necesara oprirea la diverse baze de explorare pentru a se ‘realimenta’). In plus, detine recordul mondial in privinta distantei parcurse pe schiuri intr-o singura expeditie: 4800 de kilometri (!!).

In ciuda multiplelor sale aventuri solitare, este un tip foarte sociabil, care povesteste cu mare pasiune despre expeditiile sale. M-a impresionat ‘profesia’ mentionata pe cartea lui de vizita: „Adventurer and lecturer„. In traducere libera: „11 luni pe an explorez lumea, 1 luna pe an vorbesc despre asta celor interesati si primesc suficient de multi bani pentru a imi acoperi costurile expeditiilor viitoare„…

…A propos, ce ti-ar placea sa scrie pe cartea ta de vizita? 🙂

PS – ii sunt recunoscator lui Victor Boyarski pentru sprijinul acordat in recoltarea de mostre de gheata de la Polul Nord, pentru Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Chimico-Farmaceutica. Sustin cu drag stiinta si cercetarea romaneasca…